Despre droguri si dependenţă

Pentru că nu “vorbim discuţii” sau ca să ne aflăm în treabă, ne plac analizele logice, cercetările, argumentele valide. Vom structura această lucrare în etape, bineinţeles, pentru a uşura lectura cititorului şi a face legăturile mai uşor între premise şi concluziile prezentate ulterior.

Ce sunt  drogurile? După cum bine ne-am obişnuit, vom apela la definiţia din dex. Folosim această metodă pentru a evidenţia exact sensul cuvantului.

Dangerous items

DROG1, droguri, s. n. 1. Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant. 2. (Fam.) Medicament. – Din fr. drogue.

Din fericire, am achiziţionat acum ceva timp dintr-o librărie din Bucureşti volumul “Dicţionar de droguri ediţia 2 “ de Jenică Drăgan). Le voi expune pe fiecare în parte conform definiţiei , iar apoi le vom discuta şi analiza, dar consider necesar să aducem în discuţie şi noţiunea de otravă.

OTRÁVĂ ~ăvuri f. 1) Substanță toxică de natură animală, vegetală sau obținută pe cale sintetică; venin; toxină.

TUTUN  – denumire generic acordată anumitor specii de nicotiana (nicotiana tabacum, nicotiana rustica, nicotiana americana), din fam. Solanaceae, al caror principal alkaloid este nicotina. La ora actuală tutunul are o răspândire impresionantă, adepţii săi fiind de ordinul sutelor de milioane. Se consumă prin fumat, prizat ori mestecat, dând naştere unei dependenţe psihice considerabile, dar şi unei dependenţe fizice relative. Astfel, din punct de vedere psihic, nicotina are, în același timp, efecte stimulente şi relaxante, acţionând în acest sens asupra SNC, sistemul nervos periferic şi a terminaţiilor nervilor motori. Creează toleranţă, dă naștere la intoxicaţii acute, dar şi cronice (tabagism).

ALCOOL – sin. Alcool ethylic, etanol. Una dintre cele mai vechi şi răspândite forme de acţiune asupra SNC, cu o varietate deosebită de culoare, gust şi tărie alcoolică, obţinută tradiţional. Este un lichid incolor, foarte volatil şi uşor inflamabil, obţinut, de regulă, prin fermentarea de zaharuri. Dintre băuturile alcoolizate enumerăm: berea obtinuţă prin fermentarea malţului, având un conţinut în alcool ce variază între 2-10%; vinul obţinut prin fermentarea sucurilor de fructe, conţinutul său de alcool situându-se între 10-14%; spirtoasele realizate prin distilarea lichidelor fermentate, conţinutul lor în alcool fiind cuprins între 30-60%. A fost utilizat din timpuri străvechi, de aproape toate civilizaţiile, în scopuri sociale, religioase, medicale şi euforizante. Pe plan psihic, alcoolul are acţiune sedativă şi anxiolitică, stimulentă, inlătură inhibiţiile, dar poate declanşa concomitant şi agresivitatea. Ingerarea unei doze ridicate de alcool antrenează o stare de beţie. Duce, de asemenea, la anestezie generală, depresie respiratorie, coma şi chiar moarte. Toleranţa se instaleaza progresiv, în timp ce dependenţa psihică (cu intensităţi variabile) se manifestă şi ea în funcţie de durată şi dozele ingerate.

CAFEA – boaba arbustului cafeier (din fam Rubiaceae) ori băutură cu foarte largă răspândire obţinută din aceste boabe, după terefiere şi măcinare. Conţine, în principal, cafeină, alkaloid cu proprietăţi stimulante ale SNC.

Pe langă aceste trei substanţe tolerate în societatea contemporană, acum nu mult timp (anii 1900) era răspândită eteromania, puteţi viziona celebrul documentar (CHICUSURI) premiat la festivalul internaţional de film Toamna la Voroneţ (2009).

ETEROMANIA – toxicomanie cu o arie restrânsă astăzi, care a avut şi are la bază consumul de eter etilic sub diverse forme: băuturi, inhalaţii. Starea de beţie conferită de eter este comparabilă cu cea alcoolică, având iniţial o perioadă de excitaţie, apoi de supraexcitare, chiar cu halucinaţii. Eterul este folosit uneori de către politoxicomani ca o alternativă la drogul preferat, atunci când acesta nu poate fi obţinut, sau în asociere pentru a obţine potenţarea senzaţiilor. Eteromania creează o stare de beţie euforică, stimulare intelectuală, iluzii şi reuşite imaginare. “

Eter etilic – sin. Dietileter, eter, eter sulfuric. Lichid incolor, foarte volatil, cu miros specific, uşor inflamabil. Poate fi utilizat în chirurgie, ca anestezic general, prin inhalare. Face parte din categoria precursorilor larg utilizaţi în obtinerea candestină a unor droguri: amfetamină, cocaină şi pasta de coca, DMA, DET, DOB, STP, heroina, LSD, mescalină, metadonă, morfină etc.

Dacă analizăm cifrele prezentate de diferite statistici, şi anume , drogul care creează cele mai multe decese anual este cu siguranţă alcoolul, urmat de tutun. Practic, cele mai periculoase droguri sunt legale şi la îndemâna oricui. Presupunem ca drogurile interzise au efectul otravurilor, iar pentru a proteja cetatenii s-au scos in afara legii.

Desigur nu putem elucida toate misterele imediat, dar pas cu pas ne apropiem de imaginea în ansamblu. Așadar, luând în discuţie alcoolul, identificăm diferite stări induse de această substanţa, o beţie euforică  sau una agresivă. Nu puţine sunt cazurile în care diferiţi indivizi intoxicaţi cu alcool au comis crime, violuri sau alte acte odioase ce nu trebuiesc enumerate. Din punctul meu de vedere, există aici o evidentă necesitate a SISTEMULUI de a permite şi a promova acest drog nociv, deoarece existând factori perturbatori trebuie să existe automat şi cei care restabilesc “normalitatea”(MAI,POLIȚIA,etc.).

Deci, poliţiştii sunt cei mai dependenţi de infractori, deoarece fără aceștia, n-ar mai exista nici această necesitate indusă (SIGURANȚĂ şi ÎNCREDERE – POLIȚIA), insă infractorii pot exista şi fără poliţisti. Ce să înţeleg eu din asta: dacă nu există conflicte, le creăm pentru a menţine status-quo.

Toate aceste decizii/reguli sunt luate/stabilite de persone care ar trebui să ne reprezinte interesele. Nu cred să fie nevoie să vă mai spun că de fapt nu se întamplă acest lucru. Dacă sunteţi nemulţumiţi de starea actuală a societăţii veţi  considera, evident, că nu interesele oamenilor sunt pe primul loc ci ale corporaţiilor, sau ale lor(“conducătorii”).

Ce vreau să subliniez este că pe viitor când auziţi cuvântul drog să vă gândiţi în primul rând la  alcool, tutun, cafea, aspirină, paracetamol, etc, pentru că şi acestea sunt droguri, dragii mei. Nu mai înghiţiţi toate găluștile mestecate la televizor.  Un exemplu clar de autodistrugere a fost etapa “etnobotanicelor” menită să dărâme sanșele dezvoltării sănătoase a psihicului unei generații de tineri.

Desigur, trebuie doar să privim în istorie şi vom vedea discrepanţele dintre declaraţiile oficialilor, dintre scara de valori de acum 100 de ani şi cea de acum, dintre idealurile de atunci şi cele de acum. Am observant că în toată U.E. cannabisul este tolerat, iar în unele țări uleiul de cannabis folosit pentru a trata pacienţii diagnosticaţi cu diferite forme de cancer. Să luam în calcul un scenariu în care doi părinţi au copilul bolnav de cancer iar singura şansă naturistă ar fi uleiul de cannabis, dar la ei în țară (România) este interzis, şi ar putea merge la puşcărie dacă ar încerca să-şi vindece copilul. Chiar nu observaţi că 90% din reclamele la tv sunt la câte o pastilă, desigur supliment alimentar?

Pentru mine a interzice cânepa este la fel cum ai interzice usturoiul, sau pătrunjelul. Evident acţiunea sa benefică asupra organismului aduce prea multe pagube companiilor farmaceutice. De asemenea, intrebuinţarile multiple ar afecta nu numai această industrie, deoarece cânepa poate fi transformată în textile, hârtie, plastic, material de construcţii(hemp brick), etc. Uimitor cum aceasta planta tradiţională românească a fost practic ștearsă din istorie.

Desigur, să nu uităm de noţiunea de dependenţă pe care va trebui s-o luăm în calcul, s-o explicăm şi s-o analizăm. Va fi foarte dificil sa clasificăm substanţe care creează dependenţă deoarece cea mai gravă dependenţă este cea de mâncare. În cazul în care subiectul este dependent de o substanţă, care nu se găsește în hrana sa, el poate renunţa la administrarea substanţei şi ulterior să înceteze consumul total.

Acest lucru nu prea este posibil în cazul dependenţilor de mâncare. Cum s-a ajuns în acest punct? Destul de simplu. Ocupaţi cu diferitele tipuri de droguri demonizate la tv, oamenii au uitat să-si verifice conţinutul hranei, compoziţia produselor consumate. Așa a apărut monoglutamatul de sodiu E621

Monoglutamatul de sodiuE 621 este un aditiv alimentar care are rolul de a potenţa gustul produselor în care se găseşte, mai ales dacă acestea sunt de proastă calitate. Şi, cum pe piaţă se găsesc nenumărate astfel de mărfuri, E 621 poate fi întâlnit aproape peste tot. Producătorii din industria alimentară folosesc monoglutamatul de sodiu în mezeluri, preparate din peşte, semipreparate, sucuri, sosuri de diferite tipuri, alimente congelate, preparate din lapte şi lista poate continua.

 Efectele negative ale lui E 621

 Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune în lucrarea „Biblia alimentară” că aditivul alimentar E 621, monoglutamatul de sodium, are rolul de a stimula puternic apetitul, provocând adictivitate. Compuşii lui de transformare metabolică au efect neurotoxic, putănd declanşa maladii grave ca Huntington, Alzheimer sau Parkinson. Specialistul precizează că aditivul poate provoca aşa-numitul „sindrom al bucătăriei chinezeşti”. Acesta se manifestă mai ales la persoanele sensibile cauzându-le dureri de cap, slăbiciune, greaţă, senzaţii de arsură în antebraţ şi ceafă, astm, modificări de ritm cardiac, respiraţie dificilă. Din cauza acestor efecte, monoglutamatul de sodiu nu trebuie consumat de femeile insărcinate, copii, persoanele hipoglicemice, bătrâni şi cardiaci. Un alt efect al aditivului alimentar E 621 este predispoziţia la obezitate. Acest fapt a fost demonstrat pe studii de laborator efectuate pe cobai. Cercetătorii spun că de vină este efectul de stimulare a gustului, care îi face pe consumatori să mănânce în cantităţi din ce în ce mai mari produse care conţin monoglutamat de sodiu.

   poison_by_freakcastle-d4ekxx6

Pană la urmă, putem spune că drogurile cele mai periculoase sunt mereu la îndemână, iar noţiunea cea mai potrivită pentru ele ar fi cea de otrăvuri , cu sau fără voia noastră prezente în mâncare, apa(fluor), medicamente, etc. Ce ne ramâne de făcut ? O educaţie corespunzatoare este tot ce avem nevoie. Uluitor pentru mine este faptul că deşi trăim în era informaţiei suntem bombardaţi de fenomenul dezinformării pentru a găsi din ce în ce mai greu informaţia importantă cu adevărat.

PS: Sfatul meu de cercetător sceptic este să nu mă credeţi pe cuvânt şi să căutati singuri.

 

Pace, Lumină şi Iubire

Nodul Gordian

 

Bibliografie: (Dictionar de droguri – Jenică Drăgan)

(Biblia alimentara – Gheorghe Mencinicopschi)

Anunțuri

One comment

  1. […] Despre droguri si dependenţă. […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: